Moștenirea fără testament: cine moștenește și în ce cote

Când cineva moare fără testament, moștenirea revine soțului supraviețuitor și rudelor defunctului, în ordinea stabilită de Codul civil (art. 963). Rudele sunt împărțite în patru clase (art. 964). Copiii și urmașii lor vin primii și îi înlătură pe ceilalți (art. 975); dacă nu există, urmează părinții și frații (art. 976).

Acest ghid explică ce prevede legea, cu titlu informativ. Nu este consultanță juridică pentru o situație anume; pentru cazul tău concret, un avocat sau notar îți poate spune cum se aplică.

Ce înseamnă moștenirea fără testament?

Codul civil o numește moștenire legală: bunurile trec la moștenitorii stabiliți de lege, nu de voința celui care a murit. Art. 963 îi enumeră: soțul supraviețuitor și rudele defunctului, adică descendenții (copii, nepoți de copil și urmașii lor), ascendenții (părinți, bunici) și colateralii (frații și celelalte rude pe linie laterală). Descendenții și ascendenții moștenesc indiferent de gradul de rudenie, colateralii numai până la gradul al patrulea inclusiv.

Ca să moștenească, o persoană trebuie să existe la momentul deschiderii moștenirii (art. 957). Dacă mor mai multe persoane și nu se poate stabili care a supraviețuit celeilalte, ele nu se moștenesc una pe alta. Pentru moștenirea prin testament există un ghid separat: cum faci un testament valabil.

Cine moștenește primul? Cele patru clase

Art. 964 alin. (1) cheamă rudele la moștenire în această ordine:

1. Clasa întâi, descendenții: copiii defunctului și urmașii lor în linie dreaptă, „la nesfârșit” (art. 975 alin. (1)).
2. Clasa a doua: tatăl și mama, numiți de lege ascendenți privilegiați, plus frații și surorile defunctului și descendenții lor până la gradul al patrulea inclusiv, numiți colaterali privilegiați (art. 976).
3. Clasa a treia, ascendenții ordinari: rudele în linie dreaptă ascendentă, fără părinți, adică bunicii și cei dinaintea lor (art. 982).
4. Clasa a patra, colateralii ordinari: celelalte rude colaterale până la gradul al patrulea inclusiv (art. 983).

O clasă vine la moștenire doar dacă nimeni din clasele dinaintea ei nu îndeplinește condițiile pentru a moșteni (art. 975 alin. (2), art. 976 alin. (3), art. 982 alin. (2), art. 983 alin. (2)). În aceeași clasă, ruda de grad mai apropiat o înlătură pe cea mai îndepărtată, cu excepțiile prevăzute de lege, iar rudele de același grad împart în mod egal (art. 964 alin. (3) și (4)).

Cum împart copiii moștenirea?

În mod egal, când vin în nume propriu, adică pentru ei înșiși (art. 975 alin. (4)). Când vin prin reprezentare, explicată mai jos, împărțirea se face pe tulpină. Dacă există și soț supraviețuitor, el are o cotă separată, iar copiii împart între ei partea care le revine.

Ce drepturi are un copil adoptat la moștenire?

Articolele citate aici nu au o regulă de moștenire scrisă special pentru copilul adoptat. Răspunsul vine din efectele adopției asupra rudeniei, pentru că moștenirea legală se cuvine rudelor defunctului (art. 963).

Art. 470 prevede că prin adopție se stabilește filiația (legătura de părinte și copil) dintre adoptat și cel care adoptă, precum și rudenia dintre adoptat și rudele adoptatorului. În același timp, încetează rudenia dintre adoptat și descendenții lui, pe de o parte, și părinții firești și rudele acestora, pe de alta. Excepția: când adoptatorul e soțul părintelui firesc sau adoptiv, rudenia încetează doar față de celălalt părinte firesc și rudele lui.

Pus lângă art. 963 și 975, textul duce la această concluzie: adoptatul e copilul adoptatorului și vine în clasa întâi la moștenirea lui, iar față de familia firească nu mai e rudă, cu excepția de mai sus. Concluzia rezultă din îmbinarea articolelor, nu e formulată ca atare într-un singur text.

Ce se întâmplă dacă un copil a murit înaintea părintelui?

Intervine reprezentarea succesorală. Potrivit art. 965, un moștenitor de grad mai îndepărtat „urcă, în virtutea legii, în drepturile ascendentului său” și culege partea care i s-ar fi cuvenit acestuia, dacă acela era decedat la data deschiderii moștenirii sau nedemn față de defunct. Pe scurt, nepoții iau locul părintelui lor.

Pot veni prin reprezentare numai descendenții copiilor defunctului și descendenții fraților sau surorilor lui (art. 966). Art. 967 adaugă:

• poate fi reprezentat și nedemnul, chiar dacă e în viață;
• reprezentantul trebuie să îndeplinească el însuși condițiile generale pentru a-l moșteni pe defunct;
• reprezentarea funcționează chiar dacă reprezentantul a renunțat la moștenirea lăsată de cel reprezentat.

Când operează reprezentarea, moștenirea se împarte pe tulpină (art. 968). Tulpina e copilul defunctului (în clasa întâi) sau fratele ori sora lui (în clasa a doua). Partea unei tulpini se împarte apoi în mod egal între descendenții de același grad din aceeași ramură.

Moștenesc părinții și frații? Cum își împart cotele?

Numai dacă descendenții nu îndeplinesc condițiile pentru a moșteni (art. 976 alin. (3)). Împărțirea depinde de câți părinți vin la moștenire (art. 978). Tabelul descrie situația fără soț supraviețuitor, când clasa a doua ia toată moștenirea:

\* Rezultă din calcul, nu e scris ca atare în lege.

Ultimul rând traduce în limbaj obișnuit formula din art. 981 alin. (3), „rude cu defunctul pe linii colaterale diferite”: frați care au cu defunctul doar mama în comun sau doar tatăl în comun. În interiorul fiecărei linii, partea se împarte egal sau pe tulpină.

Cu soț supraviețuitor, clasa a doua primește două treimi din moștenire dacă vin și părinți, și frați, sau o jumătate dacă vine doar una dintre aceste grupe (art. 977). Partea aceasta se împarte apoi după aceleași reguli.

Și soțul sau soția?

Soțul supraviețuitor moștenește alături de oricare dintre clase, cu o cotă separată (art. 971), dacă la data deschiderii moștenirii nu exista o hotărâre de divorț definitivă (art. 970). Cât înseamnă cota lui în fiecare situație găsești în ghidul despre renunțarea la moștenire și cota soțului supraviețuitor.

Cine nu moștenește, deși e rudă?

Nedemnul, adică cel înlăturat de la moștenire pentru fapte grave prevăzute de lege. De exemplu, art. 958 declară nedemnă de drept persoana condamnată penal pentru o infracțiune săvârșită cu intenția de a-l ucide pe cel care lasă moștenirea. Nedemnul e înlăturat atât de la moștenirea legală, cât și de la cea testamentară (art. 960). Dacă e copil sau frate al defunctului, descendenții lui pot veni totuși prin reprezentare (art. 966 și 967).

Dacă nu există niciun moștenitor?

Moștenirea e vacantă (art. 1.135) și revine comunei, orașului sau municipiului în raza căruia se aflau bunurile la data deschiderii moștenirii (art. 1.138). Detalii găsești în ghidul Ce se întâmplă dacă nu faci succesiunea.

Exemplu practic

Un exemplu general, nu analiza unui caz anume. Ion e văduv și moare fără testament. Are o fiică, Maria. Fiul lui, Andrei, a murit cu câțiva ani înainte și are doi copii, Ana și Mihai. Mama lui Ion și fratele lui, Vasile, sunt în viață.

1. Cine vine la moștenire. Ion are descendenți care pot moșteni, iar aceștia îi înlătură pe cei din celelalte clase (art. 975 alin. (2)). Mama și Vasile, din clasa a doua, nu moștenesc.
2. Maria moștenește în nume propriu. Ana și Mihai vin prin reprezentare, în locul tatălui lor, decedat la deschiderea moștenirii (art. 965 și 966).
3. Cum se împarte. Sunt două tulpini, Maria și Andrei (art. 968). Dacă Andrei ar fi trăit, frații ar fi împărțit în mod egal (art. 975 alin. (4)): o jumătate fiecare. Ana și Mihai iau împreună jumătatea lui Andrei și o împart egal, câte un sfert din moștenire. Fracțiile rezultă din calcul, nu sunt scrise ca atare în lege.
4. Varianta fără descendenți. Dacă Ion n-ar fi avut copii sau nepoți, ar fi moștenit clasa a doua. Cu un singur părinte în viață, mama ar fi luat un sfert, iar Vasile trei sferturi (art. 978 lit. a)).

Întrebări frecvente

Ultima actualizare: Octombrie 2026

ai-aflat oferă informații despre legislația din România, cu trimitere la sursele oficiale. Acest articol nu reprezintă consultanță juridică personalizată.