Codul civil prevede două forme de testament ordinar: olograf și autentic (art. 1.040). Cel olograf trebuie scris în întregime, datat și semnat de mâna testatorului, sub sancțiunea nulității absolute (art. 1.041). Cel autentic se face la notar (art. 1.043). Detaliile sunt mai jos.
Acest ghid explică ce prevede legea, cu titlu informativ. Nu este consultanță juridică pentru o situație anume; pentru cazul tău concret, un notar sau un avocat îți poate spune cum se aplică.
Ce este un testament și cine îl poate face?
Potrivit art. 1.034, testamentul este „actul unilateral, personal și revocabil prin care o persoană, numită testator, dispune, în una dintre formele cerute de lege, pentru timpul când nu va mai fi în viață”. Pe scurt: îl face o singură persoană, nu poate fi făcut prin altcineva și poate fi schimbat oricând până la deces.
Testamentul poate lăsa bunuri unor persoane (aceste dispoziții se numesc legate), dar poate cuprinde și alte lucruri: împărțirea bunurilor, revocarea unui testament anterior, dezmoștenirea, numirea unui executor testamentar (art. 1.035).
Trei condiții privesc persoana care face testamentul:
- Capacitatea: cel lipsit de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă nu poate dispune de bunurile sale prin liberalități, cu excepțiile prevăzute de lege (art. 988 alin. (1)). Capacitatea deplină de exercițiu începe la majorat, adică la 18 ani (art. 38). Condiția trebuie îndeplinită la data la care testatorul își exprimă voința (art. 987 alin. (2)).
- Discernământul: testamentul „este valabil numai dacă testatorul a avut discernământ și consimțământul său nu a fost viciat” (art. 1.038 alin. (1)).
- Un singur autor: două sau mai multe persoane nu pot dispune prin același testament una în favoarea celeilalte sau în favoarea unui terț, sub sancțiunea nulității absolute (art. 1.036). Doi soți care vor să-și lase bunurile unul altuia fac, potrivit acestui text, testamente separate.
Ce condiții are testamentul olograf (scris de mână)?
Art. 1.041 cere trei lucruri, toate de mâna testatorului: textul scris în întregime, data și semnătura. Lipsa oricăruia atrage nulitatea absolută. Textul trebuie să fie „scris în întregime” de mâna testatorului, deci un text tehnoredactat și doar semnat nu îndeplinește cerința. Art. 1.041 nu cere martori și nici notar la scriere.
Notarul intervine după deces. Înainte de a fi executat, testamentul olograf „se va prezenta unui notar public pentru a fi vizat spre neschimbare” (art. 1.042 alin. (1)). În procedura succesorală, notarul îl deschide, îl validează și îl depune la dosar, iar starea în care se găsește se consemnează într-un proces-verbal (art. 1.042 alin. (2)).
Cum se face testamentul autentic, la notar?
Testamentul este autentic dacă a fost autentificat de un notar public sau de o altă persoană învestită cu autoritate publică (art. 1.043 alin. (1)). Pașii prevăzuți de art. 1.044:
- Testatorul își dictează dispozițiile în fața notarului, care scrie actul. Dacă testatorul și-a redactat deja textul, notarul i-l citește.
- După citire, testatorul declară că actul exprimă ultima sa voință.
- Testatorul semnează testamentul, iar notarul semnează încheierea de autentificare.
Testatorul poate fi asistat de unul sau doi martori (art. 1.043 alin. (2)), dar textul nu îi face obligatorii. Pentru cine nu poate semna din cauza unei infirmități sau a bolii, notarul face o mențiune care ține loc de semnătură și o citește în prezența a doi martori (art. 1.045 alin. (1)).
Notarul înscrie testamentul autentic în Registrul național notarial. Despre existența unui testament se pot da informații numai după decesul testatorului (art. 1.046). Legatele în favoarea notarului care a autentificat testamentul sau a martorilor sunt anulabile (art. 991).
Există și alte forme de testament?
Da, testamentele privilegiate, pentru situații în care testatorul nu poate ajunge la un notar. Art. 1.047 le enumeră: în fața unui funcționar al autorității civile locale, în caz de epidemii, catastrofe sau războaie; în fața comandantului unei nave sau aeronave; în fața comandantului unității militare; în fața directorului sau medicului șef al spitalului în care notarul nu are acces. În toate cazurile sunt obligatorii doi martori, iar actul se semnează de testator, de cel care îl întocmește și de martori.
Testamentul privilegiat este temporar: devine caduc (își pierde efectele) la 15 zile de la data când testatorul ar fi putut testa într-o formă ordinară (art. 1.048 alin. (1)).
Mai e o regulă utilă: un testament nul pentru un viciu de formă produce totuși efecte dacă îndeplinește condițiile altei forme testamentare (art. 1.050).
| Olograf | Autentic | Privilegiat | |
|---|---|---|---|
| Cine îl scrie | Testatorul, în întregime, de mână | Notarul, după dictarea testatorului | Se întocmește în fața unui funcționar, comandant sau medic șef |
| Semnătura | A testatorului, de mână | Testatorul + notarul (încheierea) | Testatorul, agentul care îl întocmește, 2 martori |
| Martori | Nu sunt ceruți | Opționali, 1 sau 2 | Obligatoriu 2 |
| Când produce efecte | La deces, după ce notarul îl vizează | La deces | Caduc la 15 zile după ce se putea testa ordinar |
| Temei | art. 1.041, art. 1.042 | art. 1.043, art. 1.044 | art. 1.047, art. 1.048 |
Cum revoci sau schimbi un testament?
Revocarea expresă se poate face numai printr-un act autentic notarial sau printr-un testament ulterior, iar noul testament poate avea altă formă decât cel revocat (art. 1.051). Un testament olograf ulterior poate revoca, deci, unul autentic.
Testamentul olograf mai poate fi revocat și prin distrugere, rupere sau ștergere de către testator (art. 1.052 alin. (1)). Un testament nou nu îl anulează automat pe cel vechi: îl revocă doar în măsura în care conține dispoziții contrare sau incompatibile cu el (art. 1.052 alin. (3)).
Poți lăsa toată averea cui vrei? Rezerva succesorală
Nu în toate cazurile. Legea păstrează o parte din moștenire pentru anumite rude, „chiar împotriva voinței defunctului” (art. 1.086). Aceasta este rezerva succesorală.
- Cine o are. Soțul supraviețuitor, descendenții (copiii, nepoții) și ascendenții privilegiați (părinții) ai defunctului (art. 1.087).
- Cât este. Jumătate din cota pe care fiecare ar fi primit-o ca moștenitor legal, dacă nu ar fi existat testament (art. 1.088).
- Restul. Partea care nu e rezervată se numește cotitate disponibilă, iar de ea testatorul poate dispune fără îngrădire (art. 1.089).
Dezmoștenirea unui moștenitor legal e posibilă prin testament (art. 1.074), dar nu îl lipsește pe un rezervatar de rezerva lui. Liberalitățile care încalcă rezerva nu sunt nule. După deschiderea moștenirii, ele „sunt supuse reducțiunii, la cerere” (art. 1.092), iar cererea o pot face numai moștenitorii rezervatari, succesorii și creditorii lor (art. 1.093). Dreptul la acțiune se prescrie în 3 ani de la deschiderea moștenirii sau, după caz, de la celelalte momente prevăzute de art. 1.095.
Exemplu practic: cât din avere se poate lăsa prin testament
Un exemplu general, cu cifre inventate, nu analiza unui caz anume.
Andrei este căsătorit și are doi copii. La deces, lasă bunuri de 640.000 lei, fără datorii și fără donații făcute în timpul vieții (acestea ar intra în calcul, potrivit art. 1.091). Prin testament olograf, îi lasă totul unui prieten.
- Fără testament, soția primește un sfert, fiind în concurs cu descendenții (art. 972 alin. (1) lit. a)). Copiii primesc împreună trei sferturi, în părți egale (art. 975 alin. (3) și (4)), adică 3/8 fiecare (calcul aritmetic).
- Rezerva fiecăruia este jumătate din cota legală (art. 1.088). Calcul aritmetic: soția 1/8 din 640.000 = 80.000 lei; fiecare copil 3/16 din 640.000 = 120.000 lei. Rezerva totală: 320.000 lei.
- Cotitatea disponibilă este restul (art. 1.089): 640.000 − 320.000 = 320.000 lei. Atât putea lăsa Andrei prietenului fără să atingă rezerva.
- Legatul depășește cotitatea disponibilă cu 320.000 lei. Soția și copiii pot cere reducțiunea (art. 1.093), fie prin înțelegere, fie în instanță (art. 1.094). Dacă nu o cer, legea nu prevede o reducere din oficiu.
Întrebări frecvente
Este valabil un testament scris de mână, fără notar?
Da, dacă e scris în întregime, datat și semnat de mâna testatorului (art. 1.041). După deces, se prezintă unui notar pentru vizare spre neschimbare (art. 1.042).
Pot face un testament comun cu soțul sau soția?
Nu. Două persoane nu pot dispune prin același testament una în favoarea celeilalte sau a unui terț, sub sancțiunea nulității absolute (art. 1.036).
Am nevoie de martori ca să fac testament?
Pentru cel olograf, art. 1.041 nu cere martori. La cel autentic sunt opționali, unul sau doi (art. 1.043 alin. (2)). La cel privilegiat sunt obligatorii doi (art. 1.047 alin. (2)).
Pot să îmi dezmoștenesc complet un copil?
Dezmoștenirea e prevăzută de art. 1.074, dar copilul este moștenitor rezervatar (art. 1.087) și are dreptul la rezervă chiar împotriva voinței defunctului (art. 1.086).
Cum anulez un testament pe care l-am făcut deja?
Prin act autentic notarial sau printr-un testament ulterior (art. 1.051); testamentul olograf se poate revoca și prin distrugere, rupere sau ștergere (art. 1.052).
Ultima actualizare: Octombrie 2026
Sursele oficiale
Textele citate mai sus vin din baza noastră de legislație, actualizată zilnic. Poți verifica fiecare act în forma oficială publicată de Ministerul Justiției — linkurile de mai jos duc la forma consolidată în vigoare:
- Codul civil — articolele 38, 987, 988, 991, 972, 975, 1.034, 1.035, 1.036, 1.038, 1.040–1.048, 1.050, 1.051, 1.052, 1.074, 1.086–1.089, 1.091–1.095 — vezi forma oficială pe legislatie.just.ro
ai-aflat oferă informații despre legislația din România, cu trimitere la sursele oficiale. Acest articol nu reprezintă consultanță juridică personalizată.