Dacă lași timpul să treacă, legea nu lasă lucrurile nedecise. Ai un an de la deces ca să accepți sau să renunți la moștenire; după acest termen ești prezumat că ai renunțat, până la proba contrară (Codul civil, art. 1.112). Dacă succesiunea nu se finalizează în doi ani de la deces, moștenitorii care au acceptat-o datorează un impozit de 1% din valoarea masei succesorale (Codul fiscal, art. 111 alin. (3)). Dacă nu se prezintă niciun moștenitor, moștenirea poate fi declarată vacantă.
Acest ghid explică ce prevede legea, cu titlu informativ. Nu este consultanță juridică; pentru situația ta concretă, un avocat îți poate spune cum se aplică.
Dacă nu te duci deloc la notar, pierzi automat moștenirea?
Actele, notarul și certificatul de moștenitor sunt tratate pe larg în ghidul despre acte, termene și costuri pentru succesiune. Aici e vorba despre ce prevede legea când moștenitorii nu fac absolut nimic, uneori ani la rând.
Punctul de plecare e termenul de opțiune succesorală. Potrivit Codul civil, art. 1.103 alin. (1), dreptul de a accepta sau a renunța la moștenire se exercită în termen de un an de la data deschiderii moștenirii. Iar deschiderea moștenirii nu e o formalitate separată: art. 954 alin. (1) prevede că „moștenirea unei persoane se deschide în momentul decesului acesteia". Anul curge, deci, de la deces. Alin. (2) prevede și cazuri în care termenul curge de la o dată ulterioară, de exemplu de la data la care succesibilul a aflat, după deschiderea moștenirii, de legătura de rudenie pe care se întemeiază vocația lui la moștenire.
Dincolo de acest an, legea nu lasă situația nedefinită. Intervine ceea ce Codul civil numește prezumția de renunțare.
Ce este „prezumția de renunțare" și când se declanșează
Potrivit Codul civil, art. 1.112 alin. (1), este prezumat, până la proba contrară, că a renunțat la moștenire succesibilul care, deși cunoștea deschiderea moștenirii și calitatea lui de succesibil, nu și-a exercitat dreptul de opțiune succesorală (prin acceptarea moștenirii sau renunțarea expresă la ea) în termenul de un an de la art. 1.103.
Practic: dacă știai că ruda a murit și că ești chemat la moștenire, dar nu ai făcut nimic timp de un an, legea pornește de la premisa că ai renunțat. E o prezumție relativă, „până la proba contrară", nu o pierdere definitivă și automată a dreptului.
Alin. (2) arată cum devine concretă prezumția: ea operează, după împlinirea anului, dacă succesibilul, citat în condițiile legii, nu face dovada că și-a exercitat dreptul de opțiune. Legea impune o cerință strictă pentru citație: pe lângă elementele obișnuite din Codul de procedură civilă, ea trebuie să precizeze explicit că, dacă succesibilul nu și-a exercitat dreptul de a accepta moștenirea în termenul de decădere de la art. 1.103, este prezumat că renunță la moștenire. Lipsa acestei precizări atrage nulitatea citației.
Prezumția de renunțare din inacțiune e altceva decât renunțarea expresă, formală, făcută la notar de cineva care alege deliberat să nu moștenească. Subiectul e tratat pe larg în ghidul despre renunțarea la moștenire și cota soțului supraviețuitor.
Poate cineva să-ți scurteze termenul de un an?
Da, dar nu prin voința ta, ci la cererea altcuiva. Potrivit Codul civil, art. 1.113 alin. (1), pentru motive temeinice, la cererea oricărei persoane interesate, un succesibil poate fi obligat, prin procedura ordonanței președințiale, să își exercite dreptul de opțiune succesorală într-un termen stabilit de instanța judecătorească, mai scurt decât termenul de un an de la art. 1.103.
Alin. (2): succesibilul care nu optează în termenul astfel stabilit de instanță este considerat că a renunțat la moștenire.
Cine ar cere așa ceva? Legea nu limitează cercul „persoanelor interesate": poate fi un alt moștenitor care vrea să știe cine mai e în succesiune, sau un creditor care așteaptă lămurirea patrimoniului. Instanța decide dacă motivele sunt temeinice.
Dacă nu se prezintă niciun moștenitor, ce se întâmplă cu bunurile?
Legea are un mecanism separat pentru situația în care, pur și simplu, nimeni nu apare la dosar. Potrivit Codul civil, art. 1.137 alin. (1), dacă în termen de un an și șase luni de la deschiderea moștenirii nu s-a înfățișat niciun succesibil, notarul, la cererea oricărei persoane interesate, îi somează pe toți succesibilii printr-o publicație făcută la locul deschiderii moștenirii, la locul unde se află imobilele din patrimoniul succesoral și într-un ziar de largă circulație, pe cheltuiala moștenirii, să se înfățișeze la biroul notarial în cel mult două luni de la publicare.
Alin. (2): dacă niciun succesibil nu se prezintă în termenul fixat în publicație, notarul constată că moștenirea este vacantă. Potrivit art. 1.135 alin. (1), dacă nu sunt moștenitori legali sau testamentari, moștenirea este vacantă.
| De la deschiderea moștenirii | Ce prevede legea | Temei legal |
|---|---|---|
| 1 an | Termenul în care succesibilul trebuie să accepte sau să renunțe; după acest termen operează prezumția de renunțare | art. 1.103, art. 1.112 |
| 1 an și 6 luni | Dacă niciun succesibil nu s-a înfățișat, notarul poate soma succesibilii prin publicație | art. 1.137 alin. (1) |
| + cel mult 2 luni de la publicare | Dacă niciun succesibil nu se prezintă, notarul constată moștenirea vacantă | art. 1.137 alin. (2) |
Dacă cel puțin un moștenitor s-a prezentat, dar dosarul rămâne blocat pentru că moștenitorii nu se înțeleg sau nu duc procedura la capăt, notarul poate suspenda dosarul. Mecanismul exact e descris în ghidul despre acte, termene și costuri, pe temeiul Legea 36/1995, art. 107.
Poți vinde sau ipoteca un bun moștenit dacă nu ai făcut succesiunea?
Potrivit Codul civil, art. 887 alin. (1), drepturile reale se dobândesc fără înscriere în cartea funciară când provin din moștenire, printre alte cazuri prevăzute expres de lege. Practic, dreptul de proprietate asupra bunurilor moștenite trece la moștenitorii care au acceptat moștenirea încă de la data deschiderii ei, indiferent dacă s-a făcut sau nu înscrierea în cartea funciară.
Alin. (3) al aceluiași articol pune însă o limită clară: titularul unor asemenea drepturi nu va putea dispune de ele prin cartea funciară decât după ce s-a făcut înscrierea. Cu alte cuvinte, poți fi proprietar din punct de vedere legal fără să fi trecut pe la notar pentru succesiune, dar nu poți vinde, ipoteca sau altfel dispune de bun prin cartea funciară până când proprietatea nu e înscrisă.
Ce înseamnă „înscriere"? Potrivit Legea 7/1996, art. 24 alin. (1), înscrierile în cartea funciară sunt intabularea, înscrierea provizorie și notarea. Alin. (3) precizează că dreptul de proprietate se înscrie pe baza înscrisului autentic notarial sau a certificatului de moștenitor încheiat de un notar public în funcție în România, ori pe baza unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.
Cererea de înscriere se depune, potrivit Legea 7/1996, art. 28 alin. (1), la birourile teritoriale ale oficiului teritorial, însoțită de înscrisul original sau de copia legalizată a acestuia, prin care se constată actul sau faptul juridic a cărui înscriere se cere. Fără certificatul de moștenitor obținut la finalul procedurii succesorale, cererea de înscriere nu are ce document să însoțească. De aici legătura strânsă dintre a face succesiunea și a putea dispune de bunul moștenit.
Impozitul de 1% dacă treci de doi ani
Codul fiscal leagă direct viteza succesiunii de o sumă de plată. Potrivit Codul fiscal, art. 111 alin. (3), nu se datorează impozit pentru transmiterea dreptului de proprietate cu titlu de moștenire dacă succesiunea este dezbătută și finalizată în termen de 2 ani de la data decesului. Dacă procedura succesorală nu se finalizează în acest termen, moștenitorii datorează un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale.
Termenul de opțiune de un an (art. 1.103) și termenul fiscal de doi ani (art. 111 alin. 3) sunt distincte: poți accepta moștenirea în primul an și tot să datorezi 1% dacă dosarul se închide abia după doi ani de la deces. Detaliile acestui calcul, cu tabel, sunt în ghidul despre acte, termene și costuri pentru succesiune.
Fereastra excepțională, valabilă doar până la 30 septembrie 2026
Forma consolidată a Codului fiscal, art. 111 poartă o notă care reproduce articolul III din Legea nr. 170 din 5 august 2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 648 din 5 august 2026. Potrivit acestei note, prin derogare de la art. 111 alin. (3), nu se datorează impozit pentru succesiunile dezbătute și finalizate până la 30 septembrie 2026 inclusiv, pentru care termenul de doi ani de la data decesului autorului succesiunii se împlinește în perioada 14 iulie – 30 septembrie 2026.
Practic, dacă decesul a avut loc în vara lui 2024, termenul obișnuit de doi ani cade chiar acum, în această fereastră. Legea 170/2026 amână efectiv scadența: dosarul poate fi finalizat până la 30 septembrie 2026, fără ca impozitul de 1% să fie datorat, deși termenul de doi ani s-ar fi împlinit deja. În afara acestui interval, regula obișnuită de la art. 111 alin. (3) se aplică nemodificată. Fereastra se închide în câteva săptămâni. Merită verificat imediat dacă decesul din familie se încadrează în ea.
Întrebări frecvente
Dacă nu mă duc deloc la notar timp de un an, am pierdut moștenirea?
Nu automat și nu definitiv. Ești prezumat că ai renunțat, „până la proba contrară" (Codul civil, art. 1.112 alin. (1)). Prezumția devine concretă abia dacă ești citat legal și nu dovedești că ți-ai exercitat dreptul de opțiune.
Ce trebuie să conțină citația, ca să conteze?
Pe lângă elementele obișnuite din Codul de procedură civilă, citația trebuie să precizeze explicit că, dacă nu îți exerciți dreptul de a accepta moștenirea în termenul de la art. 1.103, ești prezumat că renunți. Lipsa acestei mențiuni atrage nulitatea citației (art. 1.112 alin. (2)).
Poate cineva să mă oblige să mă decid mai repede de un an?
Da. Pentru motive temeinice, orice persoană interesată poate cere instanței, prin ordonanță președințială, să îți stabilească un termen mai scurt decât cel de un an. Dacă nu optezi în acel termen, ești considerat că ai renunțat (Codul civil, art. 1.113).
Ce înseamnă „moștenire vacantă"?
Situația în care nu există moștenitori legali sau testamentari (Codul civil, art. 1.135 alin. (1)). Se ajunge acolo dacă, un an și șase luni de la deces, nu s-a înfățișat niciun succesibil, iar nici somația publicată de notar nu aduce pe cineva în cel mult două luni (art. 1.137).
Pot vinde casa moștenită dacă nu am făcut succesiunea?
Ești proprietar din punct de vedere legal din momentul deschiderii moștenirii, chiar fără înscriere în cartea funciară (Codul civil, art. 887 alin. (1)), dar nu poți dispune de bun prin cartea funciară (deci nu îl poți vinde sau ipoteca valabil pe această cale) până nu faci înscrierea (art. 887 alin. 3), pentru care ai nevoie de certificatul de moștenitor.
Cât plătesc dacă succesiunea nu se finalizează în doi ani?
Un impozit de 1% din valoarea masei succesorale, potrivit Codul fiscal, art. 111 alin. (3). Dacă succesiunea se finalizează în cei doi ani, nu se datorează niciun impozit.
Mai apuc scutirea de impozit dacă termenul de doi ani cade chiar acum?
Posibil. Legea nr. 170/2026 amână, prin derogare de la art. 111 alin. (3), scutirea pentru succesiunile al căror termen de doi ani se împlinește între 14 iulie și 30 septembrie 2026, cu condiția ca dosarul să fie finalizat până la 30 septembrie 2026 inclusiv.
Dacă am renunțat efectiv, formal, e același lucru cu prezumția de renunțare?
Nu. Prezumția din inacțiune și renunțarea expresă, formală, sunt mecanisme diferite, cu efecte care nu se suprapun automat. Renunțarea propriu-zisă e tratată în ghidul despre renunțarea la moștenire și cota soțului supraviețuitor.
Ultima actualizare: August 2026
Sursele oficiale
Textele citate mai sus vin din baza noastră de legislație, actualizată zilnic. Poți verifica fiecare act în forma oficială publicată de Ministerul Justiției, linkurile de mai jos duc la forma consolidată în vigoare:
- Codul civil — articolele 887, 1.103, 1.112, 1.113, 1.135, 1.137 — vezi forma oficială pe legislatie.just.ro
- Codul fiscal — articolul 111 — vezi forma oficială pe legislatie.just.ro
- Legislație notarială (Legea nr. 36/1995) — articolul 107 — vezi forma oficială pe legislatie.just.ro
- Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 — articolele 24, 28 — vezi forma oficială pe legislatie.just.ro
ai-aflat oferă informații despre legislația din România, cu trimitere la sursele oficiale. Acest articol nu reprezintă consultanță juridică personalizată.