Codul fiscal prevede că impozitul pe clădiri și cel pe teren se plătesc anual, în două rate egale, până la 31 martie și 30 septembrie inclusiv (art. 462 și art. 467). Cine plătește tot anul până la 31 martie primește o bonificație de până la 10%, stabilită de consiliul local. După termen, Codul de procedură fiscală prevede majorări de întârziere de 1% pe lună sau fracțiune de lună (art. 183).
Acest ghid explică ce prevede legea, cu titlu informativ. Nu este consultanță juridică sau fiscală pentru o situație anume; pentru cazul tău concret, un avocat sau un contabil îți poate spune cum se aplică.
Cine datorează impozitul pe casă și pe teren?
Orice persoană care are în proprietate o clădire sau un teren în România datorează pentru ele un impozit anual, cu excepțiile prevăzute de lege (art. 455 pentru clădiri, art. 463 pentru teren). Impozitul merge la bugetul local al comunei, orașului sau municipiului unde se află imobilul. În București, merge la bugetul sectorului.
Impozitul pe un an întreg îl datorează cel care era proprietar la 31 decembrie a anului anterior (art. 461 alin. (1), art. 466 alin. (1)). Din regula asta decurg câteva situații pe care legea le tratează direct:
- Cumpărare sau construire în cursul anului. Noul proprietar are obligația să depună o declarație la organul fiscal local din zona unde se află imobilul, în 30 de zile de la dobândire. Impozitul îl datorează începând cu 1 ianuarie a anului următor (art. 461 alin. (2), art. 466 alin. (2)).
- Vânzare în cursul anului. Impozitul pe acel an rămâne datorat de cel care era proprietar la 31 decembrie a anului anterior vânzării (art. 461 alin. (5), art. 466 alin. (3)).
Până când se plătește impozitul pe casă și pe teren?
Art. 462 alin. (1) din Codul fiscal prevede:
„Impozitul pe clădiri se plătește anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie și 30 septembrie, inclusiv.”
Pentru teren, art. 467 alin. (1) are aceeași regulă. „Inclusiv” înseamnă că plata făcută chiar pe 31 martie sau pe 30 septembrie este în termen.
Calendarul unui an, după textul legii:
| Data | Ce prevede legea | Temei |
|---|---|---|
| 31 martie inclusiv | Prima rată, adică jumătate din impozitul anual pe clădiri și pe teren | Art. 462 alin. (1), art. 467 alin. (1) |
| Până la 31 martie | Plata întregului an cu bonificație de până la 10%, în procentul stabilit de consiliul local | Art. 462 alin. (2), art. 467 alin. (2) |
| 31 martie inclusiv | Impozitul de cel mult 50 de lei, datorat aceluiași buget local, se plătește integral | Art. 462 alin. (3), art. 467 alin. (3) |
| 30 septembrie inclusiv | A doua rată | Art. 462 alin. (1), art. 467 alin. (1) |
| Ziua de după termen (1 aprilie, respectiv 1 octombrie) | Pentru suma neplătită încep majorările de întârziere | Art. 183 alin. (2) CPF |
| În 30 de zile de la cumpărare sau construire | Declarația la organul fiscal local | Art. 461 alin. (2), art. 466 alin. (2) |
Aceleași termene se aplică și impozitului pe mașină (art. 472), explicat în ghidul despre impozitul auto în 2026.
Ce este bonificația și cine o primește?
Bonificația este o reducere pentru plata făcută din timp. Art. 462 alin. (2) prevede:
„Pentru plata cu anticipație a impozitului/taxei pe clădiri, datorat/e pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv, se acordă o bonificație de până la 10% inclusiv, stabilită prin hotărâre a consiliului local.”
Textul pune două condiții: se plătește impozitul pe tot anul, iar plata se face până la 31 martie. Procentul nu este același în toată țara. Legea fixează doar plafonul de 10%, iar procentul concret îl stabilește consiliul local, prin hotărâre. În București, hotărârea o dă Consiliul General al Municipiului București. Pentru teren, regula e aceeași (art. 467 alin. (2)).
Dacă ai mai multe clădiri în aceeași unitate administrativ-teritorială (de exemplu, în aceeași comună sau în același oraș), se ia în calcul impozitul cumulat pe toate clădirile (art. 462 alin. (4)). La fel pentru mai multe terenuri (art. 467 alin. (4)).
Ce se întâmplă cu impozitele mici, de până la 50 de lei?
Impozitul de cel mult 50 de lei, datorat aceluiași buget local, „se plătește integral până la primul termen de plată”, adică până la 31 martie (art. 462 alin. (3) pentru clădiri, art. 467 alin. (3) pentru teren). Și aici contează suma cumulată din aceeași localitate (alin. (4) din fiecare articol).
Ce se întâmplă dacă plătești după termen?
Pentru impozitele locale, Codul de procedură fiscală are o regulă proprie. Art. 183 alin. (1) prevede că, „prin excepție de la prevederile art. 173 și 176”, pentru obligațiile datorate bugetelor locale și neplătite la scadență „se datorează după acest termen majorări de întârziere”. Majorarea de întârziere este suma care se adaugă la impozitul neplătit la timp.
Cât este, spune alin. (2):
„Nivelul majorării de întârziere este de 1% din cuantumul obligațiilor fiscale principale neachitate în termen, calculată pentru fiecare lună sau fracțiune de lună, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate, inclusiv.”
Pe scurt, după text:
- majorarea se calculează pe suma neplătită la termen (de exemplu, a doua rată), nu pe altceva;
- începe din ziua de după termen;
- este de 1% pentru fiecare lună de întârziere, iar fracțiunea de lună se socotește tot cu 1%;
- curge până în ziua plății, inclusiv.
Alin. (3) trimite la art. 173–180 și 182 din același cod, care „sunt aplicabile în mod corespunzător”. Regula funcționează și în sens invers: pentru sumele de restituit de la bugetul local se datorează majorări de întârziere, la același nivel (alin. (4)).
Ce se întâmplă dacă nu declari clădirea?
Separat de întârzierea la plată, Codul fiscal sancționează nedeclararea. Potrivit art. 461 alin. (4), declararea clădirilor este o obligație legală, „chiar dacă ele au fost executate fără autorizație de construire”. Dacă proprietarul nu declară clădirea, impozitul stabilit de organul fiscal local „se majorează succesiv, cu 30% pentru fiecare interval de întârziere sau fracție de interval de 6 luni de întârziere”, socotit după expirarea termenului de 30 de zile pentru declarare. Majorarea se aplică la valoarea impozitului stabilit inițial, pentru anul fiscal pentru care se stabilește impozitul.
Cum diferă majorările locale de dobânzile la impozitul pe venit?
| Situația | Ce prevede legea | Temei |
|---|---|---|
| Impozit pe clădiri sau pe teren neplătit la termen | Majorare de întârziere de 1% pe lună sau fracțiune de lună | Art. 183 CPF |
| Regula generală pentru celelalte obligații fiscale, cum ar fi impozitul din declarația unică | Dobândă de 0,02% pe zi, plus penalitate de întârziere de 0,01% pe zi | Art. 174, art. 176 CPF |
| Clădire nedeclarată în 30 de zile | Impozitul crește cu 30% pentru fiecare interval de 6 luni de întârziere sau fracțiune | Art. 461 alin. (4) CF |
Dobânda și penalitatea calculate pe zi sunt explicate în ghidul Am ratat termenul declarației unice.
Ce urmează dacă impozitul rămâne neplătit?
Art. 220 alin. (1) din Codul de procedură fiscală prevede că, dacă debitorul „nu își plătește de bunăvoie obligațiile fiscale datorate”, organul fiscal competent „procedează la acțiuni de executare silită”, potrivit codului. Executarea silită înseamnă recuperarea sumei fără acordul debitorului, după procedura din lege. Textul are o excepție: când există o cerere de restituire în curs de soluționare, iar suma cerută este egală sau mai mare decât datoria.
Pentru creanțele administrate de autoritățile publice, executarea se poate face prin executori fiscali proprii (art. 220 alin. (3)). Pașii executării sunt în alte articole ale codului, pe care acest ghid nu le detaliază. Majorările de 1% continuă să curgă până la plată (art. 183 alin. (2)).
Cum se calculează impozitul pe casă?
Pentru clădirile rezidențiale și anexele lor aflate în proprietatea persoanelor fizice, art. 457 alin. (1) prevede o cotă între 0,08% și 0,2% din valoarea impozabilă a clădirii, cota exactă fiind stabilită de consiliul local. Valoarea impozabilă se determină în mai mulți pași, așa că pentru o clădire anume e util să pui întrebarea asistentului.
Exemplu practic
Un exemplu general, nu analiza unui caz anume. Elena are o casă și un teren în aceeași comună. Sumele de impozit sunt inventate pentru exemplu, iar calculele sunt ilustrative; suma reală o stabilește organul fiscal local.
- Impozitul pe casă. Să zicem că impozitul anual pe clădire este de 1.000 de lei. Legea îl împarte în două rate egale: 500 de lei până la 31 martie și 500 de lei până la 30 septembrie (art. 462 alin. (1) Cod fiscal).
- Impozitul pe teren. Să zicem că este de 40 de lei pe an. Fiind sub pragul de 50 de lei, se plătește integral până la 31 martie (art. 467 alin. (3) Cod fiscal).
- A doua rată, plătită târziu. Elena plătește prima rată la timp, iar a doua abia pe 3 decembrie. Majorările curg din 1 octombrie, ziua de după termen (art. 183 alin. (2) CPF). De la 1 octombrie la 3 decembrie sunt două luni întregi și încă trei zile, adică o fracțiune de lună. Calculul: 3 × 1% × 500 lei = 15 lei majorări, pe lângă cei 500 de lei ai ratei.
- Varianta cu bonificație. Într-un alt an, Elena plătește tot impozitul pe casă până la 31 martie. Să presupunem că hotărârea consiliului local din comuna ei prevede o bonificație de 10%. Procentul e inventat pentru exemplu: fiecare consiliu local își stabilește procentul, în limita de 10%. Calculul: 1.000 − 100 = 900 de lei (art. 462 alin. (2) Cod fiscal). Dacă ar fi plătit până la 31 martie doar prima rată, condiția plății „pentru întregul an” nu ar fi fost îndeplinită.
Întrebări frecvente
Pot plăti tot impozitul pe an înainte de 31 martie?
Da. Termenele din lege sunt date-limită: ratele se plătesc „până la” 31 martie și 30 septembrie. Plata întregului an până la 31 martie este chiar situația pentru care legea prevede bonificația de până la 10% (art. 462 alin. (2)).
Primesc bonificația dacă plătesc doar prima rată?
Textul leagă bonificația de plata impozitului „datorat pentru întregul an” până la 31 martie (art. 462 alin. (2), art. 467 alin. (2)). Plata doar a primei rate nu intră în această formulare.
De când se calculează majorările de întârziere?
Din ziua imediat următoare termenului de scadență și până în ziua plății, inclusiv: 1% din suma neplătită pentru fiecare lună sau fracțiune de lună (art. 183 alin. (2)).
Am vândut casa în timpul anului. Cine plătește impozitul pe anul acesta?
Impozitul pe anul vânzării îl datorează cel care era proprietar la 31 decembrie a anului anterior (art. 461 alin. (5)). Cumpărătorul datorează impozit începând cu 1 ianuarie a anului următor (alin. (2)).
Majorările la impozitul pe casă sunt la fel ca dobânzile la impozitul pe venit?
Nu. Pentru bugetele locale, art. 183 prevede, prin excepție de la art. 173 și 176, majorări de 1% pe lună sau fracțiune de lună. Regula generală este dobânda de 0,02% pe zi (art. 174) plus penalitatea de întârziere de 0,01% pe zi (art. 176).
Ultima actualizare: Octombrie 2026
Sursele oficiale
Textele citate mai sus vin din baza noastră de legislație, actualizată zilnic. Poți verifica fiecare act în forma oficială publicată de Ministerul Justiției — linkurile de mai jos duc la forma consolidată în vigoare:
- Codul fiscal (Legea nr. 227/2015) — articolele 455, 457, 461, 462, 463, 466, 467, 472 — vezi forma oficială pe legislatie.just.ro
- Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015) — articolele 173, 174, 176, 183, 220 — vezi forma oficială pe legislatie.just.ro
ai-aflat oferă informații despre legislația din România, cu trimitere la sursele oficiale. Acest articol nu reprezintă consultanță juridică personalizată.