Câte zile de concediu de odihnă ai pe lună

Codul muncii nu stabilește zile de concediu pe lună. Prevede un minim anual de „20 de zile lucrătoare” (art. 145 alin. (1)), iar durata efectivă e cea din contractul tău. Împărțit la 12, minimul dă aproximativ 1,67 zile pe lună, iar 21 de zile dau 1,75. E un calcul, nu o regulă din lege.

Acest ghid explică ce prevede legea, cu titlu informativ. Nu este consultanță juridică pentru o situație anume; pentru cazul tău concret, un avocat îți poate spune cum se aplică.

Există în lege un număr de zile de concediu pe lună?

Nu. Art. 145 vorbește doar despre concediul anual: alin. (1) fixează minimul de 20 de zile lucrătoare, iar alin. (2) spune că „durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabilește în contractul individual de muncă, cu respectarea legii și a contractelor colective de muncă aplicabile”. Contractul tău poate da mai mult de 20 de zile, nu mai puțin. Durata concediului e și una dintre informațiile pe care angajatorul trebuie să ți le comunice înainte de semnare, potrivit art. 17 alin. (3) lit. i).

Codul muncii nu conține nicio formulă pentru cine lucrează doar o parte din an. Textul care se apropie cel mai mult este art. 145 alin. (4): „La stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă, cele aferente concediului de maternitate, concediului paternal, concediului de risc maternal, concediului pentru îngrijirea copilului bolnav, concediului de îngrijitor [...] se consideră perioade de activitate prestată.” Adică aceste absențe se socotesc ca timp lucrat. Cum se face calculul pe luni, Codul nu spune.

Dacă vrei totuși o cifră pe lună, ea vine dintr-un calcul simplu: zilele pe an din contract, împărțite la 12.

Coloana din dreapta nu e un drept prevăzut de Codul muncii. E doar împărțirea cifrei anuale.

Unde scrie legea că zilele se calculează proporțional?

Pentru o parte dintre angajați există un text expres. HG nr. 250/1992, art. 4 alin. (2) prevede: „Pentru salariații care se încadrează în munca în timpul anului, durata concediului de odihnă se va stabili proportional cu perioada lucrata de la încadrare la sfirsitul anului calendaristic respectiv”. Hotărârea se aplică, după titlul ei, salariaților din administrația publică, din regiile autonome cu specific deosebit și din unitățile bugetare.

Pentru salariații din mediul privat, Codul muncii nu reglementează expres calculul proporțional. Modul concret de calcul poate fi stabilit în contractul colectiv aplicabil sau în contractul individual.

La câte luni de la angajare ai dreptul la concediu de odihnă?

Codul muncii nu prevede un număr minim de luni lucrate înainte de primul concediu. Art. 144 alin. (1) spune că „dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaților”, iar alin. (2) adaugă că acest drept „nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunțări sau limitări”. Nici perioada de probă nu e o excepție: potrivit art. 31 alin. (4), „pe durata perioadei de probă salariatul beneficiază de toate drepturile” prevăzute de legislația muncii.

Altă întrebare este când efectuezi concediul. Art. 148 alin. (1) prevede că angajatorul face programarea „până la sfârșitul anului calendaristic pentru anul următor”, cu consultarea salariatului pentru programările individuale. Cum intră în programare cineva angajat după ce aceasta s-a făcut, Codul nu reglementează expres.

Se poate fracționa concediul de odihnă?

Da, cu o limită. Potrivit art. 148 alin. (5), „în cazul în care programarea concediilor se face fracționat, angajatorul este obligat să stabilească programarea astfel încât fiecare salariat să efectueze într-un an calendaristic cel puțin 10 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt”. Restul zilelor pot fi împărțite în mai multe perioade.

Concediul se efectuează „în fiecare an” (art. 146 alin. (1)). Dacă din motive justificate nu ai putut să-l efectuezi, alin. (2) obligă angajatorul să ți-l acorde, cu acordul tău, „într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor”. Compensarea în bani a concediului neefectuat „este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă” (alin. (3)).

Weekendurile și sărbătorile intră în zilele de concediu?

Concediul se socotește în zile lucrătoare (art. 145 alin. (1)). Pentru un program obișnuit, art. 113 alin. (1) descrie repartizarea „de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu două zile de repaus”, iar art. 137 alin. (1) spune că repausul săptămânal este „de regulă sâmbăta și duminica”. Dacă lucrezi de luni până vineri, sâmbăta și duminica nu se scad din zilele tale de concediu.

Sărbătorile legale nu se scad nici ele: „Sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum și zilele libere plătite stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual” (art. 145 alin. (3)). Lista lor e în art. 139.

Dacă lucrezi în ture sau în weekend, zilele tale de repaus sunt altele. Codul muncii nu spune expres cum se numără atunci zilele lucrătoare de concediu; contează programul stabilit pentru tine.

Exemplu practic: angajat la 1 aprilie, cu 21 de zile pe an în contract

Un exemplu general, nu analiza unui caz anume. Ana se angajează la o firmă privată pe 1 aprilie 2026, cu normă întreagă, de luni până vineri. Contractul ei prevede 21 de zile lucrătoare de concediu pe an.

1. Codul nu îi condiționează dreptul la concediu de un număr minim de luni lucrate. Dreptul îi este garantat (art. 144), inclusiv în perioada de probă (art. 31 alin. (4)).
2. Câte zile îi revin pentru 2026? Codul muncii nu dă formula. Un calcul proporțional simplu ar fi 21 ÷ 12 × 9 luni (aprilie–decembrie) = 15,75 zile. Dacă Ana ar lucra la o instituție bugetară, HG 250/1992, art. 4 alin. (2) ar cere expres calculul proporțional. La o firmă privată, modul de calcul poate fi stabilit prin contractul colectiv sau individual; nici rotunjirea nu e reglementată de Codul muncii.
3. Ana ia concediu de luni, 30 noiembrie, până vineri, 4 decembrie 2026. Sunt 5 zile de luni până vineri, dar 30 noiembrie și 1 decembrie sunt sărbători legale (art. 139), deci nu se scad (art. 145 alin. (3)). Din concediu se consumă 3 zile. Weekendul care urmează nu se scade deloc.
4. Dacă angajatorul îi programează concediul în mai multe bucăți, una trebuie să aibă cel puțin 10 zile lucrătoare la rând în acel an (art. 148 alin. (5)).
5. Zilele rămase neefectuate din motive justificate se pot acorda în 18 luni de la începutul lui 2027 (art. 146 alin. (2)).

Întrebări frecvente

Ultima actualizare: Octombrie 2026

ai-aflat oferă informații despre legislația din România, cu trimitere la sursele oficiale. Acest articol nu reprezintă consultanță juridică personalizată.