Cine plătește concediul medical și cât primești: angajatorul, FNUASS și procentele

Dacă ești salariat și intri în concediu medical, primele 5 zile sunt suportate de angajator, iar din ziua a 6-a de Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS), potrivit art. 12 din OUG 158/2005. Indemnizația este 55%, 65%, 75% sau 100% din baza de calcul, după durată și boală (art. 17).

Acest ghid explică ce prevede legea, cu titlu informativ. Nu este consultanță juridică pentru o situație anume; pentru cazul tău concret, un avocat îți poate spune cum se aplică.

Cine plătește concediul medical?

Legea vorbește despre „incapacitate temporară de muncă”: perioada în care nu poți lucra din cauza bolii, dovedită prin certificatul de concediu medical eliberat de medicul curant (art. 11). Pentru indemnizația din această perioadă, art. 12 împarte costul în două:

• angajatorul suportă indemnizația „din prima zi până în a 5-a zi de incapacitate temporară de muncă”;
• FNUASS o suportă din ziua următoare „și până la data încetării incapacității temporare de muncă a asiguratului sau a pensionării acestuia”.

Banii îi primești, totuși, tot de la angajator. Pentru salariați, plata se face lunar de angajator, „cel mai târziu odată cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectivă” (art. 36 alin. (3) lit. a)). Sumele care țin de FNUASS se recuperează apoi din bugetul fondului (art. 38 alin. (1)).

Dacă ai două concedii medicale cu pauză între ele, art. 35 alin. (1) prevede că „se iau în considerare separat, durata lor nu se cumulează, iar plata se suportă conform art. 12”.

Cât ești plătit pe concediu medical?

Indemnizația este un procent dintr-o sumă numită baza de calcul (explicată mai jos). Art. 17 alin. (1) spune că, pentru boli obișnuite și accidente în afara muncii, cuantumul se stabilește „raportat la fiecare episod de boală”, după durata certificatului. Forma actuală a alineatului se aplică din 1 august 2025, când a fost modificată prin Legea 141/2025.

Ghilimelele din tabel reproduc textul legii. Intervalele sunt formulate exact așa: „până la 7 zile”, „între 8 și 14 zile” și „peste 15 zile”. Un certificat de exact 15 zile nu este numit separat în niciuna dintre cele trei litere.

De la 1 iulie 2026 există și o regulă nouă, art. 17 alin. (1^2). Dacă incapacitatea continuă în luna următoare și ajunge să depășească pragul de 7 sau de 14 zile, indemnizația lunii anterioare se recalculează. Diferența se include în veniturile lunii în care se face recalcularea. Regula se aplică și episoadelor de boală începute înainte de 1 iulie 2026 care continuă după această dată.

Procentele se aplică unei sume brute: art. 17 vorbește despre „cuantumul brut lunar al indemnizației”.

Ai nevoie de stagiu de cotizare?

Da, ca regulă. Textul legii îi spune „stagiu de asigurare”; în vorbirea curentă, mulți îi spun „stagiu de cotizare”. Potrivit art. 7, stagiul minim este de „6 luni realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical”.

Unele perioade în care nu ai lucrat se pun la socoteală ca stagiu, de exemplu perioadele cu indemnizații din această ordonanță sau cu pensie de invaliditate (art. 8 alin. (2)). Ele contează doar dacă în acele perioade nu ai realizat alt stagiu (alin. (3)).

Fără stagiu, ai dreptul la concediu și indemnizație în cazurile enumerate de art. 9: urgențe medico-chirurgicale, unele tipuri de arsuri, tuberculoză, boli infectocontagioase din grupa A, neoplazii, SIDA, bolile pentru care se impune izolarea și carantina.

Pe lângă stagiu, art. 3^1 cere o adeverință de la plătitorul indemnizațiilor, cu numărul de zile de concediu medical din ultimele 12/24 luni. În urgențe medico-chirurgicale și în celelalte cazuri enumerate la alin. (2), adeverința nu e necesară.

Cum se calculează baza de calcul?

Pentru salariați, art. 10 alin. (1) stabilește baza ca „medie a veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de asigurare”. Există un plafon: cel mult 12 salarii minime brute pe țară pe lună.

Două reguli contează la plată. Din durata concediului, care se scrie în zile calendaristice, „se plătesc zilele lucrătoare” (art. 10 alin. (8)). La numărare se ține cont de sărbătorile legale și de programul de lucru din contractele colective de muncă (alin. (9)).

Cât poate dura concediul medical?

Art. 13 prevede „cel mult 183 de zile în interval de un an, socotită din prima zi de îmbolnăvire”. Din a 91-a zi, prelungirea până la 183 de zile o face medicul specialist, cu aprobarea medicului expert al asigurărilor sociale.

Pentru unele boli, durata e mai mare (alin. (3)):

1. un an în ultimii 2 ani, pentru unele boli cardiovasculare;
2. un an și 6 luni în ultimii 2 ani, pentru SIDA și neoplazii, în funcție de stadiul bolii;
3. toată perioada de tratament, până la vindecare, pentru tuberculoză și pentru unele tipuri de arsuri.

Peste 183 de zile, concediul se poate prelungi cu cel mult 90 de zile (art. 14 alin. (4)). Decizia o ia medicul expert al asigurărilor sociale. El poate decide și reducerea programului, reluarea activității sau pensionarea de invaliditate (alin. (3)).

Ce se întâmplă cu concediul de odihnă?

Dacă te îmbolnăvești în concediul de odihnă, acesta se întrerupe, iar pentru zilele de boală primești indemnizație (art. 16 alin. (1)). Codul muncii spune același lucru: zilele rămase le efectuezi după ce se termină concediul medical sau, dacă nu se poate, se reprogramează (art. 145 alin. (5)).

Zilele de concediu medical nu îți scad concediul de odihnă: la stabilirea duratei lui, ele „se consideră perioade de activitate prestată” (art. 145 alin. (4)). Câte zile de odihnă ai pe an, în ghidul despre concediul de odihnă.

Poți fi concediat cât ești în concediu medical?

Nu, ca regulă: art. 60 alin. (1) lit. a) din Codul muncii interzice concedierea „pe durata incapacității temporare de muncă, stabilită prin certificat medical conform legii”, cu excepția reorganizării judiciare, a falimentului sau a dizolvării angajatorului (alin. (2)). Celelalte drepturi sunt în ghidul Am fost concediat: ce spune legea despre drepturile mele.

Exemplu practic

Un exemplu general, nu analiza unui caz anume. Elena este salariată de trei ani. Răcește și primește un certificat de concediu medical pentru o boală obișnuită, de luni până miercuri în săptămâna următoare.

1. Stagiul. A lucrat continuu în ultimele 12 luni, deci are peste 6 luni de stagiu (art. 7).
2. Durata. Certificatul acoperă 10 zile calendaristice. Fără sărbători legale în interval, 8 dintre ele sunt zile lucrătoare, iar doar acestea se plătesc (art. 10 alin. (8)).
3. Procentul. Certificatul se încadrează în intervalul „între 8 și 14 zile”, deci 65% din baza de calcul (art. 17 alin. (1) lit. b)).
4. Cine suportă ce. Zilele 1–5 sunt de luni până vineri: 5 zile lucrătoare, suportate de angajator. Zilele 6–10 sunt sâmbătă, duminică, luni, marți și miercuri: 3 zile lucrătoare, suportate de FNUASS (art. 12).
5. Calculul, ca exemplu. Articolele citate aici nu descriu cum se împarte baza lunară pe zile. Presupunem, deci, o valoare inventată: 250 de lei brut pe zi lucrătoare. La 65% rezultă 162,50 lei pe zi. Angajatorul suportă 5 × 162,50 = 812,50 lei, iar FNUASS 3 × 162,50 = 487,50 lei. Toate cifrele sunt ipotetice; legea fixează doar procentul și împărțirea zilelor.
6. Plata. Elena primește toată suma de la angajator, cel târziu odată cu salariul pe luna respectivă (art. 36), iar angajatorul recuperează partea FNUASS (art. 38).

Dacă certificatul ar fi fost de 5 zile, s-ar fi aplicat intervalul „de până la 7 zile”, adică 55%, iar toate zilele ar fi fost suportate de angajator.

Întrebări frecvente

Ultima actualizare: Octombrie 2026

ai-aflat oferă informații despre legislația din România, cu trimitere la sursele oficiale. Acest articol nu reprezintă consultanță juridică personalizată.