Cum contești o amendă de circulație — ce spune legea

Potrivit OG 2/2001, art. 31, procesul-verbal de contravenție rutieră poate fi atacat cu o plângere depusă în termen de 15 zile de la înmânare sau comunicare, la judecătoria competentă. Plângerea suspendă executarea amenzii (art. 32). Procedura descrisă de lege, mai jos.

Acest ghid explică ce prevede legea, cu titlu informativ. Nu este consultanță juridică; pentru situația ta concretă, un avocat sau notar îți poate spune cum se aplică.

Ce este procesul-verbal și ce ar trebui să conțină?

Amenda de circulație pornește de la un proces-verbal de constatare a contravenției, încheiat de agentul constatator (de regulă, un polițist rutier). Legea generală a contravențiilor stabilește ce trebuie să conțină obligatoriu acest document: OG 2/2001, art. 16 prevede că procesul-verbal cuprinde data și locul încheierii, datele agentului constatator, datele contravenientului, descrierea faptei cu data, ora și locul săvârșirii, actul normativ încălcat, posibilitatea achitării a jumătate din minimul amenzii în 15 zile, precum și termenul de exercitare a căii de atac și instanța la care se depune plângerea.

Nu orice lipsă din proces-verbal are aceeași greutate. Art. 17 prevede că lipsa numelui și prenumelui agentului constatator, a datelor contravenientului, a codului numeric personal, a faptei descrise, a datei săvârșirii sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal, iar nulitatea se constată și din oficiu, adică inclusiv de instanță, fără să fie nevoie ca cel care contestă să o ceară expres.

În cât timp poate fi contestat un proces-verbal?

Termenul este de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, potrivit art. 31. Legea nu face aici o distincție specială pentru contravențiile rutiere — este termenul general aplicabil oricărei plângeri contravenționale.

Există și un al doilea termen de 15 zile în aceeași lege, dar cu alt înțeles: art. 28 permite achitarea a jumătate din minimul amenzii tot în 15 zile de la înmânare sau comunicare. Sunt două mecanisme diferite, care pornesc de la același moment, dar duc în direcții diferite:

• plata înjumătățită (art. 28) presupune să achiți jumătate din minimul amenzii și, practic, închizi discuția;
• plângerea (art. 31) presupune să contești procesul-verbal în fața instanței.

Legea nu prevede în articolele de mai sus ce se întâmplă dacă alegi ambele căi simultan; dacă ai un asemenea dubiu, merită clarificat cu un avocat sau cu instanța, pe cazul concret.

De când curge termenul, dacă nu ai primit procesul-verbal pe loc?

Regula depinde de modul în care ai luat cunoștință de proces-verbal, potrivit art. 25:

• dacă ești prezent la încheierea procesului-verbal, acesta se înmânează pe loc;
• dacă ești prezent, dar refuzi primirea, iar refuzul e înregistrat cu mijloace audio-video ale agentului constatator, procesul-verbal se consideră comunicat pe loc — poți totuși obține o copie de la instituția din care face parte agentul;
• dacă nu ești prezent, sau refuzi primirea fără ca refuzul să fie înregistrat audio-video, comunicarea se face de agentul constatator în termen de cel mult două luni de la încheierea procesului-verbal — această regulă a intrat în vigoare la 27 martie 2026, prin OUG 7/2026, deci e o precizare relativ nouă.

Termenul de 15 zile pentru plângere se calculează, în toate cazurile, de la data la care procesul-verbal ți-a fost efectiv înmânat sau comunicat, nu de la data faptei.

La ce judecătorie se depune plângerea?

Legea prevede o competență alternativă: potrivit art. 32 alin. (1), plângerea se depune și se soluționează fie la judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția, fie la judecătoria în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul contravenientul. Alegerea între cele două aparține celui care face plângerea.

Dacă depui plângerea, mai trebuie să plătești amenda?

Nu în timpul procesului — art. 32 alin. (3) prevede explicit: "Plângerea suspendă executarea." Pentru partea vătămată sau pentru cel căruia îi aparțin bunuri confiscate, altul decât contravenientul, suspendarea privește doar despăgubirea, respectiv măsura confiscării (art. 31 alin. 2 și art. 32 alin. 3).

Iată, într-un tabel, cum arată cele două căi prevăzute de lege față în față:

Ce se întâmplă după ce depui plângerea?

Judecătoria fixează termen de judecată, care nu poate depăși 30 de zile, și citează contravenientul, organul care a aplicat sancțiunea, martorii indicați în procesul-verbal sau în plângere, potrivit art. 33. Dacă fapta a dus la un accident de circulație, e citată și societatea de asigurări menționată în procesul-verbal.

Instanța verifică dacă plângerea a fost depusă în termen, ascultă părțile, administrează probele necesare și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii și, după caz, a confiscării (art. 34). Hotărârea poate fi atacată doar cu apel, la secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului; motivarea apelului nu e obligatorie, iar apelul suspendă la rândul lui executarea hotărârii. În plus, art. 35 prevede că plângerile împotriva proceselor-verbale de contravenție se soluționează cu precădere, adică au prioritate față de alte cauze pe rolul instanței.

Ce se întâmplă dacă nu contești în cele 15 zile?

Potrivit art. 37, procesul-verbal neatacat în termenul de 15 zile de la art. 31, la fel ca hotărârea judecătorească definitivă prin care s-a soluționat o plângere, constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate. Practic, procesul-verbal necontestat devine el însuși actul pe baza căruia se poate trece direct la executarea silită a amenzii, fără o altă confirmare din partea unei instanțe — el rămâne, în același timp, titlul de creanță și înștiințare de plată prevăzut de art. 25 alin. (3).

Întrebări frecvente

Ultima actualizare: Iulie 2026 · Autor: Vlad Tudor

ai-aflat oferă informații despre legislația din România, cu trimitere la sursele oficiale. Acest articol nu reprezintă consultanță juridică personalizată.