Vecinul construiește fără autorizație — ce poți face, pas cu pas

Dacă vecinul construiește fără autorizație, poți sesiza poliția locală, primăria sau Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC), care pot opri lucrările și aplica o amendă. Dacă vecinul nu intră în legalitate, construcția poate ajunge la demolare, prin decizie a autorității sau a instanței. Pașii concreți și articolele de lege, mai jos.

Legea s-a schimbat în 2026. De la 25 august 2026, autorizarea construcțiilor este reglementată de noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (Legea 169/2026, art. 575), care abrogă Legea 50/1991 (art. 576) — legea care a guvernat autorizațiile de construire din 1991 până acum. Ghidul de mai jos este scris pe noul Cod.

Acest ghid face parte din seria despre probleme cu vecinii și drepturile tale.

E ilegal ce face vecinul meu?

În România, lucrările de construcție se execută, ca regulă, pe baza unei autorizații de construire, emisă după un certificat de urbanism (Codul amenajării, art. 245–246). Executarea lucrărilor fără autorizație este contravenție (art. 357).

Cum recunoști o problemă, fără să intri pe proprietatea vecinului:

• lipsește de la stradă panoul de identificare a lucrării — pe un șantier în regulă, acesta arată cine execută lucrarea, numărul autorizației și termenul de valabilitate;
• se ridică o construcție nouă, un etaj sau o anexă pentru care nu pare să existe autorizație;
• lucrarea depășește vizibil ce ar fi fost autorizat (înălțime, amprentă, distanță față de gard).

Atenție: nu orice lucrare la vecin înseamnă o ilegalitate. Noul Cod prevede trei trepte. Art. 299 enumeră lucrările care se pot face fără nicio formalitate — în esență reparații și întreținere care nu schimbă forma și aspectul clădirii (zugrăveli, reparații la tâmplărie sau la acoperiș fără să-i schimbe forma), plus, la sate, anexe demontabile fără fundație de până la 20 mp. Pentru unele construcții mai mici din mediul rural — de exemplu garaje, bucătării de vară sau piscine de până la 50 mp lângă o locuință — este suficientă o notificare a primăriei, pe baza unui proiect (art. 294). Restul — o construcție nouă, un etaj în plus, o anexă zidită — are nevoie de autorizație de construire. Dacă ai un dubiu, întreabă la primărie ce s-a emis pentru adresa respectivă.

Unde reclami, mai exact?

Ai mai multe instituții competente, fiecare cu rolul ei. Poți începe cu poliția locală sau direct cu primăria; ISC-ul și instanța intră mai târziu.

Instanța nu este sesizată de vecinul afectat, ci de autoritatea care a aplicat sancțiunea, atunci când constructorul nu se conformează (art. 358).

Cum faci sesizarea, pas cu pas?

O sesizare are, în practică, câțiva pași:

1. Dovezi. Poze sau filmări din spațiu public (stradă) sau din propria curte, cu data la care au fost făcute; documentarea de pe proprietatea vecinului nu e necesară și nu e recomandată.
2. Verificarea autorizației. La primărie, compartimentul urbanism poate confirma dacă există o autorizație de construire emisă pentru adresa respectivă și pentru ce lucrări anume.
3. Conținutul sesizării. O sesizare clară cuprinde adresa lucrării, ce se construiește, de când, și ce anume s-a observat, însoțită de dovezile strânse.
4. Instituția competentă. Poliția locală sau primăria pentru o primă verificare; ISC pentru o eventuală escaladare.
5. Numărul de înregistrare. Rămâne util pentru urmărirea răspunsului și pentru o eventuală escaladare ulterioară.

Legea prevede că petițiile anonime nu se iau în considerare și se clasează (OG 27/2002, art. 7) — o sesizare semnată, cu datele de contact ale celui care o depune, primește un număr de înregistrare și un răspuns care poate fi urmărit.

Ce riscă vecinul?

Pentru lucrări executate fără autorizație de construire, noul Cod prevede amendă de la 50.000 lei la 1.000.000 lei, „în raport cu gravitatea faptei și cu impactul asupra vecinătăților" (art. 357 alin. (1) lit. b) și alin. (4) lit. b)) — amenzile au crescut mult față de vechea Lege 50/1991, care prevedea între 1.000 și 100.000 lei. Pentru fiecare nivel construit peste ce era autorizat, amenda e de la 50.000 la 500.000 lei în plus (art. 357 alin. (5)). Odată cu amenda, organul de control dispune oprirea lucrărilor și măsurile de intrare în legalitate sau de desființare (art. 358).

Aici se distinge contravenția de infracțiune. Construcția obișnuită fără autorizație este, de regulă, contravenție (art. 357). Art. 356 tratează ca infracțiune doar cazuri înguste: lucrări fără autorizație la monumente istorice și în zone construite protejate, continuarea lucrărilor după ce organele de control au dispus oprirea lor sau ruperea sigiliilor aplicate. Pentru vecinul care ridică o anexă sau un etaj fără hârtii, vorbim aproape întotdeauna de contravenție, nu de dosar penal.

Poate intra în legalitate după ce a construit deja?

Noul Cod reglementează pentru prima dată o autorizație de regularizare (art. 301): cine a construit fără autorizație sau cu încălcarea ei are obligația să o ceară, iar primăria o poate emite doar dacă construcția respectă regulile de urbanism ale zonei și cerințele de calitate în construcții, verificate prin expertize tehnice. Ca regulă, regularizarea e limitată la locuințe unifamiliale de până la 150 mp (parter sau parter plus etaj), anexe și închideri de balcoane; timp de un an de la intrarea în vigoare a Codului, pot fi regularizate și alte categorii de construcții, dar cu taxe de zece ori mai mari (art. 301 alin. (7) și (8)).

Dacă regularizarea nu e posibilă — construcția nu se încadrează în regulile de urbanism sau nu respectă cerințele de calitate — măsura este desființarea (art. 358 alin. (1)). Dacă vecinul nu se conformează în termenele stabilite în procesul-verbal, autoritatea care l-a sancționat sesizează instanța (art. 358 alin. (3)), care poate dispune încadrarea în autorizație sau desființarea construcției ridicate nelegal. Demolarea se execută prin grija primarului, iar cheltuielile cad pe cel vinovat (art. 358 alin. (5)). Dreptul autorității de a cere instanței demolarea sau regularizarea se prescrie în 10 ani de la terminarea în fapt a lucrărilor (art. 357 alin. (11)).

Ce nu reglementează legea pentru un vecin, ca sesizant?

Legea nu îi dă vecinului sesizant, ca atare, câteva puteri, oricât de deranjantă ar fi situația: oprirea lucrărilor cu forța nu are temei legal pentru un particular, demolarea nu poate fi făcută de un vecin pe cont propriu, iar aplicarea amenzii revine, potrivit art. 354/art. 358 din Cod, autorității competente, nu vecinului care sesizează.

Ce reglementează legea pentru vecinul afectat ține de dreptul civil: dacă acea construcție îi încalcă un drept (de exemplu nu respectă distanța față de hotar sau îi afectează proprietatea), Codul civil îi recunoaște posibilitatea de a acționa în instanță, în temeiul raporturilor de vecinătate: art. 603 obligă orice proprietar la buna vecinătate, iar art. 602 recunoaște că legea poate limita dreptul de proprietate, inclusiv între vecini. Regulile concrete de distanță față de hotar (cei 60 de cm de la construcții și distanțele pentru ferestre) sunt detaliate separat, în ghidul despre distanța construcției față de vecin. Pentru oprirea urgentă a unei lucrări, legea prevede mecanismul ordonanței președințiale — o măsură rapidă și provizorie, admisă în cazuri urgente (Codul de procedură civilă, art. 997). De asemenea, noul Cod cere, în anumite situații, acordul vecinilor chiar la emiterea autorizației: când o expertiză tehnică arată că lucrarea propusă cere măsuri de punere în siguranță a construcțiilor învecinate, acordul tău, în formă autentică, e o condiție a autorizării (art. 261). Pentru situația concretă a fiecărui caz, un avocat poate spune cum se aplică aceste mecanisme.

Cât durează și ce faci dacă autoritatea nu reacționează?

Legea nu stabilește un termen unic pentru întreg procesul — durata depinde de instituție, de volumul de sesizări din teren și de cât de repede se conformează vecinul. Există însă un termen legal pentru un pas anume: pentru o petiție formală, legea prevede un răspuns în 30 de zile de la înregistrare (OG 27/2002, art. 8), termen care poate fi prelungit o singură dată, cu cel mult 15 zile, dacă e nevoie de o cercetare mai amănunțită (art. 9).

Dacă primăria sau poliția locală nu reacționează, legea prevede alte căi:

• sesizarea ISC, care exercită controlul statului inclusiv asupra activității autorităților locale și poate dispune oprirea lucrărilor (art. 353);
• calea instanței civile, în situațiile în care vecinul afectat suferă un prejudiciu.

Întrebări frecvente

Ultima actualizare: August 2026

ai-aflat oferă informații despre legislația din România, cu trimitere la sursele oficiale. Acest articol nu reprezintă consultanță juridică personalizată.

Acest ghid explică ce prevede legea, cu titlu informativ. Nu este consultanță juridică; pentru situația ta concretă, un avocat sau notar îți poate spune cum se aplică.